Meniu
Despre site

Înghețată, lactate sau băuturi: ce produse se vând mai bine din lăzile frigorifice?

Vara, multe magazine de cartier observă același lucru: clienții ocolesc rafturile și merg direct la lada frigorifică. Ce găsesc acolo, cum este așezat și cât de rece este produsul decide adesea dacă pleacă doar cu o apă sau cu un coș plin.

O vorbă românească spune ”Omul gospodar își face vara sanie și iarna car” ,motiv pentru care acum este momentul potrivit să te gândești cum îți pregătești afacerea pentru sezonul cald și ce poți face pentru a atrage mai mulți clienți.

Înghețata, motorul vânzărilor de impuls

Dintre toate produsele păstrate în lăzi, înghețata are cel mai vizibil impact asupra vânzărilor impulsive. Puțini clienți intră într-un magazin cu gândul precis la un anumit sortiment de înghețată, dar mulți cumpără una după ce văd un capac transparent plin de culori. Tocmai de aceea, poziționarea lăzii lângă intrare sau lângă casa de marcat face adesea diferența.

Partea mai puțin vizibilă ține de temperatură. Înghețata se păstrează în regim de congelare, iar variațiile repetate îi afectează textura: se formează cristale de gheață, produsul se lipește de ambalaj și pierde din aspect. Un client care găsește o înghețată deformată nu o va cumpăra și, probabil, nu va mai căuta în aceeași ladă data viitoare.

Câteva obiceiuri simple ajută la menținerea calității:

  • Capacul se închide imediat după fiecare deschidere, fără a fi lăsat sprijinit;
  • Produsele nu se încarcă peste linia de umplere marcată de producător;
  • Stocul nou se așază sub cel vechi, pentru o rotație corectă;
  • Lada se amplasează departe de surse de căldură și de lumina directă a soarelui;
  • Gheața acumulată pe pereți se îndepărtează la intervalele recomandate în manual.

Merită spus că înghețata este și cel mai sezonier dintre produsele analizate aici. Vânzările cresc puternic în lunile calde și scad vizibil iarna, așa că o ladă dedicată exclusiv înghețatei poate sta pe jumătate goală o parte din an. Multe magazine rezolvă situația folosind același spațiu congelat, în sezonul rece, pentru legume congelate, produse de patiserie sau semipreparate.

Contractele cu distribuitorii de înghețată pot include uneori o ladă oferită în comodat, cu condiția să conțină doar produsele acelui furnizor. Soluția pare comodă, însă limitează varietatea și controlul asupra spațiului. Un comerciant care vrea să combine mai multe mărci sau să folosească lada și pentru alte produse congelate are mai multă libertate cu un echipament propriu, ales în funcție de volumul real de vânzări.

Acolo unde vânzarea de înghețată este constantă, de exemplu lângă plaje, parcuri sau stații de alimentare, alegerea unor lăzi frigorifice potrivite înseamnă să ții cont de numărul de deschideri pe oră, de suprafața de expunere și de cât de ușor ajunge clientul la produsele de pe fund. Capacele glisante din sticlă și coșurile de separare ajută la ordine.

Lactatele aduc clienți în fiecare zi

Laptele, iaurtul, brânzeturile proaspete sau smântâna nu generează entuziasmul unei înghețate, dar au un avantaj greu de egalat: se cumpără zilnic, în orice anotimp. Pentru un magazin de proximitate, lactatele aduc clienți recurenți, care revin de mai multe ori pe săptămână și cumpără, de obicei, și alte produse în aceeași vizită.

Diferența majoră față de înghețată ține de regimul de temperatură. Lactatele se păstrează prin refrigerare, nu prin congelare, iar o ladă setată greșit le poate compromite în scurt timp. Iaurtul înghețat se separă, brânza proaspătă își schimbă consistența, iar laptele poate forma cristale. La polul opus, o temperatură prea ridicată accelerează dezvoltarea bacteriilor și scurtează durata de valabilitate reală.

Din acest motiv, lada folosită pentru lactate trebuie să fie un model de refrigerare sau unul care permite, conform specificațiilor producătorului, funcționarea în ambele regimuri. Termometrul vizibil sau afișajul digital nu sunt un detaliu estetic: ele permit personalului să verifice rapid dacă temperatura se încadrează în intervalul indicat pe ambalaje și să noteze valorile, așa cum cer procedurile de siguranță alimentară.

Totuși, trebuie spus sincer că lada nu este întotdeauna formatul ideal pentru lactate. Clientul care caută un anumit iaurt preferă să-l vadă pe raft, la nivelul ochilor, nu să caute printre straturi de produse. Vitrinele verticale sau rafturile frigorifice deschise oferă o expunere mai clară, mai ales pentru un sortiment larg. Lada își găsește locul acolo unde spațiul este limitat sau unde produsele se vând în cantități mari și omogene.

Un exemplu concret sunt brânzeturile vândute la bucată sau la vrac în piețe și în magazinele cu produse tradiționale. Acolo, lada refrigerată servește adesea ca rezervă, iar porționarea se face pe un blat separat. Un magazin care vinde și mezeluri proaspăt feliate va avea nevoie, pe lângă lăzi, de echipamentele HORECA carmangerie potrivite pentru tăiere, cântărire și ambalare, astfel încât produsul să nu stea mult în afara frigului.

Rotația stocului contează aici mai mult decât în cazul înghețatei, pentru că termenele de valabilitate sunt scurte. Produsele cu dată apropiată trebuie aduse deasupra, iar cele noi așezate dedesubt, chiar dacă operațiunea durează câteva minute în plus la fiecare aprovizionare. Efortul este mic comparat cu pierderile.

Băuturile răcite și ritmul rapid al cumpărăturilor

Dacă luăm în calcul numărul de tranzacții, băuturile răcite câștigă adesea detașat, mai ales în benzinării, chioșcuri și magazinele din zonele turistice. Apa, sucurile, berea și băuturile energizante se cumpără pentru consum imediat, iar clientul decide în câteva secunde. Dacă nu găsește o sticlă rece, nu așteaptă: merge la magazinul următor.

Lada are câteva avantaje evidente pentru băuturi. Încape un volum mare de produse, iar aerul rece rămâne în mare parte în interior la deschiderea capacului, pentru că este mai dens decât cel cald. Pe de altă parte, sticlele de pe fund sunt greu de ajuns, iar clientul ia aproape mereu ce vede deasupra. Sticlele adăugate recent, încă nerăcite, ajung astfel primele în mâna lui.

Câteva reguli de organizare fac diferența între o ladă care vinde și una care doar ocupă spațiu:

  • Băuturile se refrigerează, nu se congelează, pentru a evita spargerea sticlelor și umflarea dozelor;
  • Stocul de rezervă se răcește din timp, înainte de vârfurile de vânzare;
  • Sortimentele cele mai căutate stau în zona cea mai accesibilă a lăzii;
  • Ambalajele de carton nu se pun direct în ladă, pentru că rețin umiditatea;
  • Prețurile sunt afișate clar pe capac sau pe marginea lăzii.

Un aspect des neglijat este diferența dintre o ladă de depozitare și un echipament de răcire rapidă. Lada menține temperatura produselor deja reci, dar nu este concepută să răcească în scurt timp zeci de baxuri aduse direct din depozitul cald. Încărcată brusc, ea va lucra mult timp la capacitate maximă, iar temperatura internă poate urca pentru toate produsele.

Consumul energetic depinde și el de modul de utilizare. Un capac lăsat deschis în timpul aprovizionării, o ladă amplasată în soare pe o terasă sau un condensator acoperit de praf obligă compresorul să funcționeze mai mult. Cifrele din fișa tehnică sunt obținute în condiții de test, așa că valorile reale vor varia în funcție de model, de temperatura ambiantă și de frecvența deschiderilor.

În baruri și pe terase, lada pentru băuturi stă de obicei în spatele tejghelei, unde personalul o deschide de zeci de ori pe tură. Aici contează mai ales rezistența capacului și ușurința curățării, deoarece scurgerile de lichid sunt aproape inevitabile.

Cum împarți spațiul rece

Nu există un răspuns valabil pentru orice magazin, iar întrebarea corectă nu este ce produs se vinde cel mai bine în general, ci ce cumpără clienții tăi și când. O benzinărie de pe autostradă, un chioșc de lângă o școală și o băcănie dintr-un cartier de blocuri au profiluri de vânzare complet diferite, chiar dacă folosesc echipamente asemănătoare.

În linii mari, tiparele arată astfel:

  • Zonele de tranzit și benzinăriile vând mai ales băuturi și înghețată pentru consum imediat;
  • Magazinele de cartier depind de lactate și de produsele de bază cumpărate zilnic;
  • Locațiile turistice au vârfuri puternice vara și perioade liniștite în extrasezon;
  • Cofetăriile și patiseriile au nevoie de spațiu congelat pentru deserturi și aluaturi;
  • Magazinele din apropierea școlilor vând porții mici de înghețată și băuturi la prețuri accesibile.

Odată stabilit profilul, rămâne regula de bază: produsele congelate și cele refrigerate nu se amestecă în aceeași ladă. Înghețata are nevoie de congelare, lactatele și băuturile de refrigerare. Un magazin care vinde toate cele trei va lucra, așadar, cu cel puțin două echipamente separate sau cu modele capabile să funcționeze în regimuri diferite, setate corespunzător fiecărui tip de marfă.

Cel mai util instrument de decizie rămâne propria evidență a vânzărilor. Notează timp de câteva săptămâni ce produse se termină primele, ce rămâne neatins și cum se schimbă cererea în funcție de vreme sau de zi. Aceste observații arată dacă merită să mărești spațiul pentru înghețată, să muți lactatele într-o vitrină sau să adaugi încă o ladă pentru băuturi înainte de sezon.

Amplasarea completează decizia. Lada cu înghețată funcționează bine în zona de impuls, lactatele pot sta mai în interior, pentru că oricum sunt căutate, iar băuturile trebuie să fie ușor de găsit chiar și de un client grăbit. Lasă în jurul fiecărui echipament spațiul de ventilație cerut de producător, altfel aparatul va lucra mai greu.

Dacă ai stabilit ce vinzi și unde, următorul pas este un echipament dimensionat corect pentru volumul tău real. Merită să compari modelele disponibile la TC Romania Crown Cool și să cumperi de acolo lada care corespunde produselor tale, fie că e vorba de înghețată, lactate sau băuturi răcite.

Despre autor

Irina Munteanu

Sunt Irina Munteanu, am 34 de ani si sunt analist mass-media. Am absolvit Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din Bucuresti, iar parcursul meu profesional a inclus colaborari cu publicatii si agentii de media, unde am dezvoltat expertiza in analiza continutului si a strategiilor de comunicare. Imi place sa studiez modul in care presa influenteaza opinia publica si sa interpretez tendintele actuale din spatiul mediatic.

In afara profesiei, ma pasioneaza fotografia documentara, lectura despre istoria jurnalismului si participarea la evenimente culturale. Imi gasesc echilibrul prin calatorii, yoga si vizionarea de filme artistice care exploreaza subiecte sociale si media.

Comentarii

Încă nu sunt comentarii. Ai o întrebare sau o completare? Scrie mai jos.

Lasă un comentariuRăspunde la comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nu se publică.

Parteneri România 174