Arsenic în sânge: ce înseamnă pentru organism?

Substanțele din jurul nostru pot ajunge în organism fără să ne dăm seama. Un exemplu este arsenicul, un element care ridică numeroase întrebări legate de sănătate. Află ce înseamnă prezența arsenicului în sânge, ce efecte are asupra corpului, cum ajunge în organism și ce măsuri poți lua pentru a te proteja.

Ce este arsenicul și cum pătrunde în sânge

Arsenicul reprezintă un element chimic cu două forme principale: anorganică, considerată mai toxică și prezentă în special în apă sau sol, și organica, regăsită în pește sau fructe de mare. Poți găsi arsenic în mod natural în roci, minerale și apă subterană. Totuși, anumite activități industriale sau folosirea pesticidelor contribuie la răspândirea acestuia în mediul înconjurător.

Poate pătrunde în organism prin:

  • Consumul de apă potabilă contaminată, frecvent din fântâni sau surse care nu au fost filtrate corespunzător.
  • Alimentele, mai ales peștele, fructele de mare sau carnea de pui, unde arsenicul ajunge prin hrana animalelor sau poluarea mediului.
  • Aerul, respirat în zone afectate de praf, fum rezultat din arderea combustibililor sau a deșeurilor industriale.
  • Contactul pielii cu sol sau apă contaminată – această cale rămâne neobișnuită, dar posibilă.

Odată ce a intrat în corp, arsenicul traversează rapid tubul digestiv sau plămânii, ajungând în sânge. Aici, se leagă de hemoglobina din sânge și circulă spre ficat, rinichi, piele și sistemul nervos, unde poate cauza efecte nocive.

Când și de ce trebuie să verifici arsenicul din sânge

Testarea nivelului de arsenic din sânge se recomandă atunci când apar semne de intoxicație acută (cum ar fi vărsăturile sau problemele neurologice apărute rapid) sau la persoane cu semne cronice fără explicație clară, mai ales dacă există risc de expunere (locuința într-o zonă cu apă de fântână nefiltrată, muncă în domenii industriale sau în agricultură cu pesticide).

Categorii ce necesită atenție specială:

  • muncitori în industria minieră sau chimică, agricultori ce folosesc pesticide,
  • persoane care trăiesc în zone unde apa conține arsenic,
  • copii mici, la care toxicitatea impactează dezvoltarea.

Analiza arsenicului ajută și la monitorizarea evoluției intoxicației, în cazul unui tratament. Dacă suspectezi o astfel de problemă sau prezinți simptome menționate mai sus, poți să vezi dacă te-ai otrăvit cu arsenic, citind ghiduri medicale de specialitate. 

Efectele arsenicului asupra organismului

Reacțiile pe care organismul le dezvoltă depind de doză, tipul de arsenic și perioada de expunere. Dacă cineva se confruntă cu o doză mare într-un timp scurt (intoxicație acută), pot apărea următoarele simptome:

  • amețeli, dureri de cap,
  • greață, vărsături, diaree,
  • crampe abdominale, confuzie,
  • convulsii sau, în cazuri grave, pierderea cunoștinței.

Expunerea zilnică la cantități mici, pe perioade îndelungate (intoxicație cronică), poate cauza:

  • modificarea aspectului pielii (zone întunecate sau piele îngroșată),
  • oboseală constantă, amorțeli la nivelul mâinilor și picioarelor,
  • probleme la nivelul inimii sau ficatului,
  • risc mai mare pentru diabet sau anumite tipuri de cancer, cum ar fi de piele, plămâni sau vezică urinară,
  • dificultăți de auz sau probleme de echilibru,
  • la copii sau gravide, întârzieri în dezvoltarea normală.

Arsenicul acționează în organism prin blocarea unor enzime importante pentru celule, ceea ce duce la modificări ale proceselor metabolice. Acest lucru explică de ce simptomele pot apărea treptat și sunt diverse.

Cum se recoltează și analizează sângele pentru arsenic

Pentru a verifica nivelul de arsenic, cadrele medicale recoltează de obicei 4 ml de sânge, dimineața, în recipiente speciale care împiedică coagularea. Laboratorul analizează apoi proba utilizând metode foarte precise, precum spectrometria de masă cu plasmă. Această procedură diferențiază tipurile de arsenic și oferă rezultate sigure. Rezultatele apar, de regulă, după 3-4 zile lucrătoare. Acest interval permite efectuarea tuturor pașilor necesari pentru procesarea și validarea probelor.

Interpretarea rezultatelor și reperele de referință

Un nivel sub 1,2 micrograme pe litru se consideră normal și nu semnalează expunere problematică. Dacă rezultatul depășește acest prag, riscurile pentru sănătate cresc, necesitând atenția unui specialist.

  • Valorile mici nu indică probleme, astfel nu se recomandă intervenții suplimentare.
  • Valorile peste limită pot semnala o acumulare semnificativă de arsenic și necesită evaluare medicală.

Interpretarea testului ține cont și de factori care pot afecta acuratețea:

  • Administrarea recentă a unor substanțe de contrast la investigații imagistice (cu iod sau gadoliniu),
  • Consumul recent de carne de pui tratat cu antibiotice,
  • Contactul cu surse poluate din mediul înconjurător.

Monitorizarea pentru expunere prelungită include uneori și teste din urină, păr sau unghii.

Cum se tratează intoxicația cu arsenic

Dacă analiza arată un nivel mare de arsenic, medicii opresc imediat expunerea la sursa respectivă. În intoxicația acută, se pot utiliza spălături gastrice sau alte metode pentru eliminarea rapidă, iar formele grave pot necesita terapie de chelare, adică administrarea unor medicamente care ajută corpul să elimine arsenicul. Se recurge prompt la tratament intensiv dacă este nevoie, precum transfuzii de sânge sau alte intervenții de urgență.

Medicul alege metoda potrivită în funcție de starea pacientului și de nivelul de intoxicație. După tratament, monitorizarea rămâne importantă pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Nu încerca să tratezi singur această problemă și nu lua suplimente sau medicamente fără avizul unui specialist.

Măsuri de prevenție și recomandări practice

Prevenția reduce expunerea la arsenic și contribuie la menținerea sănătății. Adoptă următoarele măsuri:

  • Folosește apă potabilă testată pentru metale grele sau instalează filtre certificate.
  • Selectează alimente din surse sigure și evită produsele din zone cunoscute cu risc de contaminare.
  • Poartă echipament de protecție dacă lucrezi în medii industriale, miniere sau agricole cu risc,
  • Mergi regulat la controale medicale, mai ales dacă faci parte dintr-un grup expus.
  • Urmează regulile de igiena personală după contactul cu sol sau apă în zone afectate.

Consultă medicul sau farmacistul oricând apar simptome sau suspiciuni legate de intoxicație. Prevenția, evaluările periodice și atenția la sursele de risc ajută la menținerea sănătății. Informează-te corect, evită expunerea inutilă și apelează la medici pentru orice nelămurire cu privire la arsenic. Acest articol servește doar informării generale și nu înlocuiește sfatul unui specialist.