Echinocțiul de toamnă are loc în luna septembrie a fiecărui an, iar în emisfera nordică data marchează sfârșitul verii și începutul toamnei.
În 2021, echinocțiul de toamnă a avut loc pe 22 septembrie, la 22:21 ora României.
Pământul este înclinat pe axa sa, ceea ce înseamnă că pe măsură ce orbitează în jurul Soarelui, Soarele luminează emisfera nordică sau sudică mai mult, în funcție de locul în care se află Pământul de-a lungul orbitei sale.
Cu toate acestea, în două momente ale anului, Soarele va ilumina emisfera nordică și cea sudică în mod egal. Aceste momente sunt cunoscute sub denumirea de echinocții.
Nu se produce la aceeași dată
Echinocțiul de toamnă, care marchează intrarea în toamnă, nu se produce la aceeași dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.
- De când avem calendarul gregorian (1582), echinocțiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, dar cel mai frecvent a avut loc la 22 sau 23 septembrie.
La echinocțiul de toamnă, ca și la cel de primăvară, ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.
La Polul Nord începe lunga noapte polară
După echinocţiul de toamnă, ziua devine tot mai scurtă iar noaptea tot mai lungă, până la solstiţiul de iarnă.
- Cuvântul „echinocţiu” derivă din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.
În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primăvară.
Luna Recoltei
Luna Recoltei este numele dat lunii pline care apare cel mai aproape de echinocțiul de toamnă. Din punct de vedere istoric, se spunea că lumina Lunii Recoltei le permite fermierilor să lucreze până târziu în noapte, ajutându-i să aducă recoltele de pe câmp. Luna recoltei cade de obicei în septembrie.
Mai multe aurore boreale
Cu siguranță ai auzit despre acele frumoase manifestări de lumină pe cerul nopții numite aurora boreală. Ei bine, echinocțiul semnalează începutul perioadei în care le putem vedea, continuând în general până la echinocțiul de primăvară din fiecare martie.
De ce? Aurorele sunt cauzate de interacțiunea vânturilor solare cu câmpul magnetic al Pământului. Vânturile solare sunt particule de plasmă care scapă din soare și ajung în spațiu. Datorită înclinării axiale a Pământului, vântul solar poate ajunge mai bine în atmosfera Pământului prin câmpul nostru geomagnetic. Aceste perturbări ale câmpului magnetic al Pământului (numite furtuni geomagnetice) sunt, prin urmare, cele mai puternice și mai probabile primăvara și toamna, comparativ cu vara și iarna.
Particulele care se lovesc de câmpul magnetic al Pământului se ciocnesc cu atomii de oxigen, azot și alte elemente din aer. Aceste particule eliberează în cele din urmă fotoni cu lungimi de undă diferite și, prin urmare, diferitele culori ale aurorelor pe care le putem vedea pe cer.
Echinocțiul de toamnă și tradițiile populare românești
Potrivit tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi și anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.
- Se crede, de asemenea, că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
Calendarul popular mai păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu, scrie Agerpres.
Obiceiuri ale altor civilizații de echinocțiu de toamnă
Cele mai citite articole
Popoarele păgâne: Mabon
Mabon este un ritual păgân modern care marchează echinocțiul de toamnă. Ritualul mulțumește pentru o recoltă abundentă și recunoaște nevoia de a împărți fructele Pământului în următoarele luni de iarnă. Este al doilea dintre cele trei festivaluri păgâne ale recoltei, care includ Lammas/Lughnasadh și Samhain.
Japonia: Higan
În cultura japoneză, echinocțiul de toamnă este sărbătorit cu tradiția lui Higan. Este timpul ca oamenii să își amintească de rudele decedate, precum și să marcheze trecerea anotimpurilor. Higan durează oficial șapte zile, începând cu trei zile înainte de echinocțiu și terminând cu trei zile după acesta.
